Când am revenit in sânul familiei “U” ,în postura de kinetoterapeut al echipei de volei feminin stiam de ce anume mã leg la cap.Stiam cã revin la prima mea iubire în materie de sport si le stiam pe aceste jucatoare minunate de vreo 2 ani.Sunt mai bine de 5 luni de când am ales sã mã alatur echipei si staffului.În aceastã perioadã mi-am dat seama cã am de-a face cu adevarate printese.Nu stiu dacã unele dintre ele au câstigat vreodatã competitii,poate cã nu au nevoie.
Ore întregi de sacrificiu,accidentãri, unele minore,altele majore,sãptãmâni in care cei dragi de acasã erau trecuti pe locul 2,spiritul de luptã pânã la ultima secundã au demonstrat ca voleibalistele au un suflet de aur si au dat dovada de un caracter deosebit.Sunt adevarate printese cu suflet de aur.Pentru aceste fete minunate nu a existat niciodatã problema banilor,fapt pentru care sezonul trecut echipa a supravietuit cu 40 000 euro,practic banii de deplasãri,terminând pe un onorabil loc 9.
În acest an pretentiile sunt putin mai mari adica o calificare in play-off.Sunt capabile sã o facã.Fiindcã,mã repet dorinta lor de afirmare e mult mai mare decât o indemnizatie infimã.
La final de tur studentele noastre sunt din nou pe locul 9,însã lupta continuã dupã vacantã,una binemeritatã.
Caracterul lor si lupta asiduã de fiecare zi nu e de ajuns.E nevoie de mult mai mult.Pâna una alta eu în calitate de kinetoterapeut voluntar al acestei echipe minunate,tin sã felicit atât pe prof. Dãnut Ciontos si sotia Maria pentru ajutorul de nadejde din fiecare zi cât si pe aceste zeite splendide ale sportului în sine pentru munca pe care au depus-o pânã azi.Haide “U”!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu